Om sau Aum: sunetul principal al creației

Om sau Aum este mantra primară (pranava mantra) și cel mai sacru simbol în hinduism. Acesta reprezintă sunetul universului și cele trei zeități din trinitatea hindusă, Trimurti (“trei imagini”): Brahma, Vishnu și Shiva. Vibrația celor trei aspecte ale lui A-U-M reprezintă plinătatea creației.

Existența întregului cosmos vibrează cu o energie care se aude precum un bazait mistic. Expemplul cel mai apropiat de acest sunet, în viata de zi cu zi, ar fi sunetul provocat de un transformator electric. Cu toate acestea, acest bâzâit este defapt produs de atomii universului care vibrează la frecvențe diferite.

În sanscrită acest sunet se numește Anahada Nada (de asemenea, acesta mai este numit și Anahad Shabd în scripturile sikh). Literalmente acest lucru înseamnă “sunetul produs fără ciocnire.” Acesta este un sunet care, spre deosebire de alte sunete sonore obișnuite nu este produs de două lucruri care se ciocnesc unul de celălalt.

Mâna lovește corzile de la chitară pentru a produce un sunet, vântul care mătură frunzele căzute pe jos produce un foșnet, cel mai evident exemplu fiind bagheta subțire care lovește toba pentru a produce sunete puternice. Sunetul OM, cel despre care vorbim, are loc fără o forță de lovire, atomii care vibrează, ai universului produc acest sunet prin “dansul” lor, care este sunetul energiei primordial a universului.

AUM reprezintă acest sunet, în plinătatea lui, de la creație până la o eventuală distrugere. “A” reprezintă începutul și emanația universului și a vieții. “A” este un sunet larg format cu buzele deschise și rezonează în partea din față a gurii. Acesta reprezintă creația, zeul hindus al creației fiind Brahma.

Brahma așezat pe un lotus indică faptul că el este mereu înrădăcinat în Ultima Realitate. Cele patru capete ale lui Brahma reprezintă manifestarea conștiinței ca mintea (Manas), intelectul (buddhi), ego-ul (ahamkar) și conștiinta condiționată (pici).

“U” este produs prin intermediul părții din spate a gurii cu buzele închise. El reprezintă susținerea universului și este mijlocul dintre creație și distrugere. Vishnu este divinitatea principala, de multe ori venerat ca zece încarnări diferite, inclusiv Krishna.

Vishnu se incarnează într-o formă (avatar), în fiecare ciclu de timp pentru a salva universul. El reprezintă menținerea echilibrului în univers, prin susținerea legilor fizice și spirituale.

“M” este produs cu buzele închise și rezonează înainte în gură și produce vibratii de-a lungul capului. Ea reprezinta finalul, distrugerea și moartea vieții și a universului. Shiva este zeitatea hindusă care reprezintă această etapă.

În timp ce Shiva este distrugătorul, rolul său este privit ca fiind benefic, deoarece distrugerea este necesară pentru creare. El este adesea descris cu:

· Cel de-al treilea ochi, care priveste dincolo de caracterul iluzoriu al realității (maya)

· Cobra care reprezintă moartea și cucerirea lui Shiva, energia latenta, Kundalini, de multe ori imaginat ca un șarpe de la baza coloanei vertebrale

· Semiluna reprezintă controlul sau asupra timpului

· Cenușa de pe corpul său demonstrează că moartea dedesubtul intregii vieți

Pe langă trinitatea hindusă, Om poate reprezenta, de asemenea, stări psihologice ale conștiinței.

“A” reprezintă trezirea conștiinței (Jagrat), condiționată de timp și spațiu. Mintea conștientă predomină această stare, acolo unde mintea este sub influența impresiilor, a gândurilor și a dorințelor. Această stare se exprimă prin calitatea (Guna) activitatii, a caldurii și energiei (rajas).

“U” reprezintă conștiința visatoare (svapna) impreuna cu subconștientul mintii predomină constiinta. Visele de la acest nivel pot fi stimulate fie prin celulele nervoase, fie pot apărea de la niveluri mai profunde ale psihicului. Calitatea primara care caracterizeaza această stare este trandavia, ignoranța și întunericul (tamas), deoarece în această stare suntem ademeniti de univers.

“M” este asociat cu somnul fara vise (Nidra), care este o stare de somn profund, fără nici o tulburare provocata de vise. Mintea inconștientă domnește la acest nivel. Această stare de spirit este adesea experimentata de oameni cu avansare spirituală profundă. Aici, ego-ul a fost lăsat la o parte și o conexiune este experimentata cu atman (suflet), care oferă o experiență unica de fericire.

Sattva, puritate, seninătate și lumină este principala calitate la aceasta stare.

După “M” avem liniște, adesea numită turiya, care este a patra stare transcendentală a minții (numita chautha pad în scripturile sikh). Supraconstiinta predomină în această stare și este similara cu ceea ce este adesea numita conștiință cosmică.

Om este o incantatie comuna în budism, dar fără asocierea cu zeități hinduse. În buddhism, Om este văzută ca vibrația primordială din care totul a luat ființă și în care totul se întoarce la sfârșitul unui ciclu cosmic.

În scripturile Sikh unicitatea lui Dumnezeu este subliniată prin Ik Onkar. Guru Nanak, fondatorul sikhismului, a folosit cuvântul Onkar să precizeze conceptul unui Dumnezeu monoteist, mai degrabă decât conceptul de Tri-zeitate a ceea ce inseamna AUM în hinduism.

In timp ce Hinduismul la un nivel de popular nu reprezintă aceste aspecte prin intermediul acestor trei divinități distinct, filozofia hindusă subliniază, de asemenea, că toate aspectele sunt interdependente. Deci, de exemplu, distrugerea este necesară pentru crearea, pentru a începe din nou mai apoi. Prin urmare, crearea de subzistență-distrugere face parte dintr-un proces continuu.

OM conectează în mod simbolic individul la cosmos prin intermediul tuturor aspectelor sunetului, care reprezintă toată energia creatoare a acestuia de la început până la distrugere. Sunetul Om a devenit odata cu timpul un important aspect al sunetului meditatie și al cântărilor.